Din seria excursiilor de o zi, cu plecare din Cluj, astăzi vă propun o altă drumeție la munte. Locul ales este în partea de sud a Munților Rodnei, cu plecare pe traseu din zona Alpina Blazna și având ca punct final Vf. Roșu. Este un traseu accesibil și pentru părinți, dar și pentru copii de peste 8-9 ani, deprinși cu efortul fizic.




Excursia în sine este ceva mai lungă in primul rând pentru că sunt 160 de kilometri de condus până la Alpina Blazna ( și 160 înapoi) , ultimii șapte fiind pe un drum pietruit, cu multe serpentine, care urcă din satul Șanț ( există, nu e banc, așa se cheamă el) la cabana turistică de la baza pârtiei. Din Cluj drumul durează trei ore, si este de fapt drumul clasic pe care se merge la Borșa, doar că în Salva faci dreapta către Năsăud și apoi către Șanț. Trebuie avut mare grijă la condus, porțiunea până la Dej este periculoasă din cauza vitezei mari și a modului haotic în care se circulă. De la Beclean încolo drumul devine virajat și pitoresc, doar că respectarea regulilor de circulație este de multe ori opțională ( mai ales seara după ce sătenii au apucat să meargă pe la numeroasele cârciumi). Drumul merită făcut chiar și ca o plimbarea în sine, pentru că este extrem de spectaculos. Peisajul este montan, se merge mult pe cursul Someșului Mare, iar satele sunt relativ îngrijite. Un aspect care nu trebuie să vă șocheze, deși ar putea, este legat de mărimea și culorile caselor din respectivele sate dintre Beclean și Șanț. Sunt mari, de la foarte mari la inutil de mari pentru un sat, de multe ori ocupă tot frontul la stradă și toată curtea loturilor mici, de munte, a fostelor gospodării țărănești. Sunt făcute așa doar pentru a arăta că, proprietarilor, de mult plecați prin alte țări, le merge bine. Culorile variază de la un clasic alb până la verde, roz sau ce le-a mai trecut prin cap proprietarilor, singura regulă fiind că nu există nici o regulă. Arhitectura lor nu este spectaculoasă, sunt mari cuburi de cărămidă cu geamuri meschine din termopan, izolate cu polistiren vopsit in culori de papagal sud-american. Am considerat necesar să menționez acest aspect, pentru că mă șochează de fiecare dată cum se poate construit atât de haotic doar pentru a potolii ambițiile inutile.
Odată ajunși în Șanț veți începe urcarea pe serpentine către Bazna Alpină. Drumul este bun, pietruit dar că, dacă au fost câteva zile fără ploaie, atunci devine extrem de prăfos. Este un praf fin care intră peste tot. Puteți lăsa mașina la cabana Bazna Alpină, pe drum, sau puteți continua pe serpentine către cabana Diana. Drumul devine mai prost după complexul Bazna Alpina, dar este practicabil cam cu orice mașină. Noi am lăsat mașinile cu un kilometru înainte de cabana Diana ( îi zice așa, dar nu este ce vă așteptați), la ruinele unei foste exploatări forestiere sau miniere, la altitudinea de 1250 de metri. Mașinile fiind pline de praf a trebui să le curățam un pic și să avem grijă cu închisul și deschisul ușilor, pentru a nu băga tot praful înăuntru. Puteți merge și până la cabana Diana , există loc de parcare suficient, iar de acolo dați direct de traseul turistic marcat cu cruce albastră care urcă pe pârtie. Dacă lăsați mașina mai jos, la Alpina, probabil că mai aveți 150 de metri diferență de nivel de urcat suplimentar pe pârtie până la respectiva cabana Diana, depinde de voi cât efort doriți să faceți. Eu vă recomand să mergeți până sus cu mașina, este mai ușor de parcat, mai puțin praf și de aici încep peisajele cu adevărat spectaculoase.




Iunie este sezonul rododendronilor în Rodnei și trebuie să mărturisesc că, deși am mai fost de câteva ori în zonă, nu s-a nimerit până acum să fie în sezonul lor de înflorire. De data aceasta însă am avut noroc și au mai fost câțiva înfloriți. Traseul merge pe creastă, nu ai cum să greșești, este foarte simplu de găsit și urmărit pentru că este în fața ta tot timpul. Primul vârf este Cobăsel (1835 metri), urmat de Vf. Roșu (2115 metri) și la o adică poate continua pe Ineuț (2222 metri) și Ineu (2279 metri). Traseul este permanent în urcare la dus și permanent în coborâre la întors. Cu această ocazie am aflat că respectivul vârf se cheamă Roșu din cauza culorii și abundenței florilor de rododendron. Noi am scurtat un pic traseul, dar este o variantă foarte abruptă, și am urcat pieptiș de la fost exploatare direct sub Vf. Cobășel, dar pe la cabana Diana traseul este ceva mai accesibil. De întors ne-am întors pe traseul turistic, la cabana Diana și apoi pe drum înapoi până la fosta exploatare. Au fost 14 kilometri cu 900 de metri diferență de nivel. Nu este foarte mult, dar nici puțin pentru copii de 10-12 ani. Este un traseu foarte este spectaculos din cauză că este permanent pe creasta deschisă, nu este împădurit deloc și dacă vremea este bună ai vizibilitate completă de jur-împrejur.
Vă recomand să aveți grijă la următoarele aspecte. Nu sunt izvoare pe traseu, așa că trebuie să luați apă cu voi din belșug. Diferența de altitudine este mare și se trece de 2000 de metri, așa că vă puteți aștepta la schimbări rapide de condiții atmosferice. Fiți pregătiți cu haine mai groase și pelerine de ploaie. Sub Vf. Roșu am găsit zăpadă, spre distracția copiilor și a noastră, dar asta vă spune cam ce temperaturi pot fi pe munte vara. Atenție la expunerea la soare, este obligatoriu să purtați ceva pe cap și să folosiți o cremă solară. Nu porniți foarte târziu pe traseu pentru a nu vă prinde noaptea cu copiii pe munte. Noi am luat mâncare cu nou și am poposit chiar sub Vf. Roșu. Întoarcerea este mult mai ușoară pentru că este numai la vale, cu foarte mici pante de urcat, spre bucuria copiilor a căror voce s-a făcut simțită din nou.
Dacă doriți o excursie mai lungă puteți merge până pe Vf. Ineu. Pentru un traseul până pe Vf. Ineu și înapoi la Alpina Blazna luați în calcul 22 de kilometri cu 1800 de metri diferența de nivel. L-am făcut și pe acela, dar fără copii, pentru că este greu și necesită o bună condiție fizică.
Drumul de întoarcere la Cluj a fost mai puțin spectaculos. Chiar cum cobori serpentinele și o iei la dreapta la drumul principal asfaltat, la doi-trei kilometri, o să dai de o spălătorie cu fise. Noi am ratat-o pe prima, dar în următorul sat, Rodna, am găsit alta, identică. Spălătoriile cu fise par să fie foarte populare în zonă. Au fost zece lei bine cheltuiți pentru că am spălat mașina și am scăpat de problema prafului de pe ea care intra înăuntru sau se lua pe noi. Am mai oprit la o înghețata in Rodna, o plăcere meritată de copii după efortul făcut. Ca repere temporare am plecat din Cluj pe la ora 8.30 și am ajuns la Alpina Blazna pe la 11.30. Ne-am întors la mașini pe la 6 și am fost înapoi în Cluj la 9.30.