Cum să nu  te apuci de sport

                                                 

Sfaturi ofensatoare venite din experiența personală.

Definiția sportului, din DEx, sună cam așa:

SPORT, sporturi, s. n. Activitate fizică a cărei practică presupune un antrenament metodic, respectarea anumitor reguli și a unei anumite discipline, având la bază elementul competitiv și urmărind obținerea de performanțe;
Această definiție se referă la sportul practicat în mod profesionist. Dar, cum pe lângă profesioniști mai există și sportivi amatorii, eu propun modificarea definiției în felul următor, cu scopul de a fi mai puțin restrictivă:
Sport ( varianta de amator)- activitate fizică a cărei practică presupune un antrenament relativ regulat, cu respectarea anumitor reguli (în funcție de sport), implică o minimă disciplină proprie a practicantului și urmărește un element minim competitiv, chiar dacă doar creșterea propriile performanțe.
Prin urmare, cuvintele cheie după care trebuie să ne ghidăm sunt activitate fizică, disciplină, antrenament și un minim element competițional. Cum nu sunt nici doctor și nici antrenor sportiv, nu pot să vă spun cum să procedați ca se începeți un sport oarecare. Dar, cum am ajuns să practice, la nivel de amator, un sport de anduranță, eu care eram ultimul la fugă și rezistentă, mă încumet să vă spun cum să nu procedați și ce anume nu vă califică ca fiind sportiv amator.

1. Gândește-te de ce te apuci de sport. Dacă o faci pentru tine răspunsul este cel corect. Experiența mea îmi spune că sportul la nivel de amator îl practici în primul rând pentru tine, indiferent ce vrei să demonstrezi sau să obții. Asta trecând peste faptul că în timp am realizat că majoritatea celor care își chinuie organismul ore în șir au avut diverse traume în trecut pe care ar vrea să le facă uitate. Dacă o faci ca să te admire prietenii sau pentru că este la modă ,răspunsul este și el pe jumătate corect, pentru că cel puțin tot vei face ceva mișcare. Dacă o faci însă ca să pui poze pe FB și Insta răspunsul este greșit și ar trebui să iți reevaluezi opțiunile.
2. Urmăritul sportivilor pe social media nu te califică automat și pe tine ca și sportiv. Degeaba tot dai „share” cu performanțele sportive ale altora pentru că vor rămâne așa cum sunt de fapt, ale altora, chiar dacă apar pe pagina ta de FB sau Insta. Poți să înveți lucruri interesante de la ei, te poate motiva, iți poate da o direcție, dar degeaba te asociezi cu ei pentru că fără muncă și transpirație proprie, nu vei avea nici un fel de performanțe.
3. Urmăritul sportului la televizor nu te face nici el un sportiv. Este o activitate recreațională plăcută, dar degeaba stai în fața televizorului, că nu se va petrece nici un fel de fenomen misterios care să îți tonifice mușchii și să îți scadă abdomenul. Dacă cineva îți promite asta te minte pe față.
4. Purtatul unui echipament scump de sport în alte ocazii decât la sport nu este acceptabil, poate cel mult să arate că ai gusturi proaste la îmbrăcăminte. Umblatul la mall cu colanți de alergare nu este permis decât dacă, venind de la antrenament, ți-ai amintit că ai rămas fără mâncare acasă. La fel, piesele de echipament care se numesc generic trening reprezintă sunt o costumație care, se poartă la sport, către sport și venind de la sport, dar în nici un caz la o ocazie în oraș. Dacă mergi la mall o să crezi că ai nimerit la vreo sală imensă de sport, la cum arată lumea îmbrăcată.
5. În aceeași notă, degeaba vii la muncă cu cel mai scump pantof de alergat găsi pe internet, că el nu aleargă singur pentru tine și, oricum, colegii tai știu că tu nu alergi de fapt. Poate că novicii vor fi impresionați, dar asta doar pentru o perioadă. Se numește echipament de sport tocmai pentru că este folosit la sport. Adidașii aia scumpi au un număr de kilometri pentru care au performanțele garantate și este păcat să îi faci altundeva decât la sport.
6. În aceeași notă generală afișarea în alte ocazii decât la sport cu un echipament impropriu ocaziei sociale respective, fie că vorbim de echipament de munte, suport de biciclete pe mașină, echipament de fitness, bicicleta de munte folosită în oraș, sau orice altceva, intra la categoria laudă și impresionare, știu bine lecția, pentru am trecut și eu prin asta.
7. O categorie separată o reprezintă ceasurile de sport. Mai toate reclamele vor să te convingă că, odată ce ai cumpărat minim o brățară de fitness vei deveni automat sportiv, dar este doar reclamă falsă, nu trebuie să o crezi. Cumpăratul unui ceas folosit la sport este un bun început, doar că, la fel ca și echipamentul de mai sus, el nu face mișcare pentru tine. Degeaba îl scuturi ca să crească numărul de pași, în realitate nu te ajută. Numărul de pași afișat este oricum un indicator arbitrar care nu se folosește decât într-un context sportiv. El singur nu poate da o măsura a activității fizice pentru că este influențat de mai mulți factori. Pașii zilnici pe care ești nevoit să îi faci nu se califică ca și sport. Un număr mare de pași te califică că și persoană activă, sau poate ai un serviciu unde stai mai mult în picioare, ca și mine, dar în lipsă de alte repere nu este decât o cifră.
8. Dacă tot am pomenit de echipament și ceas atunci neapărat trebuie să amintim de ”miraculosul” abonament la sală. Simplu fapt de a-l face nu consumă calorii. Nici arătatul și menționatul lui la prieteni. Este un pas înainte că îl ai, dar trebuie să te și duci la sala aia să transpiri.
9. Dacă suferi de anumite dezavantaje fizice, bunăoară pe orizontală (adică ești gras, ca să înțelegi textual ce zic), consultă un doctor nutriționist întâi. Nu te luat după ce citești pe social media. Gras nu înseamnă sănătos, oricât ai vrea să te convingi de asta, știu pentru că am fost și eu. Chiar am cerut categorie 100 + la un concurs de biciclete. Atunci părea firesc, acum îmi pare o prostie. Și dacă tot vrei să o faci cum trebuie, ar trebui să știi că cel mai ieftin pe termen lung este doctorul nutriționist. Atenție la cuvântul doctor din exprimare. Programele plătite extrem de scump de pe internet, la fel ca și sfaturile gratuite, au mari șanse să fie inutile și păguboase. Un sfat care să te ofenseze : daca ești gras te sfătuiesc să începi cu nutriția întâi și nu cu activitatea fizică. Alergatul sau orice alt sport nu poate consuma toate caloriile consumate zilnic în cantități industriale. Consulta și tu un tabel cu caloriile conținute de mâncare și apoi unul cu caloriile consumate la sport. O să constați că un gram de șaorma nu este echivalată cu un pas făcut de tine, orice sport ai face și oricât te-ai strădui să te convingi de asta.
10. Și dacă tot ești chiar și temporar dezavantajat pe orizontală, ai milă de simțul artistic al altora și nu purta haine strânse. Știu că pe sportivii profesioniști arată bine, dar expunerea colăceilor tăi poate nu este o priveliște plăcută pentru oricine.
11. Nu începe un sport prin a te lauda cu el. Începe prin a face un plan cu ce vrei să faci și eventual consultă un antrenor certificat dacă nu ești sigur de unde să începi. Vor fi bani mult mai bine investiți. Da, există și antrenori sau instructori de sport certificați, cu scoală și experiență reală.
12. Nu te minți singur că faci sport, fii corect cu tine însuti și nu folosi terminologie de specialitate fără să știi ce înseamnă. Nu iți exagera performanțele care nu există. Dacă vrei să faci sport, atunci singura soluție este să o chiar faci. Fără efort și transpirație nu o să reușești. Nu te lăsa prostit de soluții magice care evită efortul fizic, că nu există. Efortul fizic de orice fel nu poate fi înlocuit.
13. Atenție la conceptele populare și termenii care par de specialitate dar nu sunt. Fii atent și la cine iți dă sfaturi. Persoana dezavantajată pe orizontală care vinde biciclete de proveniență dubioasă pe olx poate că nu este cel mai bun să te sfătuiască cum să începi cu MTB-ul. Nici vecinul care cândva mergea la sală nu este un bun sfetnic. Sfaturile venite din înțelepciunea comun populară sunt și ele periculoase. Nu, nu poți să bei azi cât vrei că mâine scoți alcoolul la sport. Și categoric o oră de sport, orice sport, nu justifică ceafa de porc, micii, cartofii prăjiți și berile.
14. Poate că ai văzut tu undeva că după sport se consumă băuturi cu proteine, dar pentru asta este nevoie de includerea lor în dietă. Dacă o faci fără un calcul caloric atunci nu te mira că greutatea ta crește odată cu dimensiunea aia orizontală atât de păcătoasă. Dacă tot vorbim de suplimente alimentare, atunci să știi că nu există unele care să te slăbească, chiar dacă uneori denumirea lor comercială pseudo științifică încearcă să te convingă de asta. Înghițitul unor pastile cu ingrediente necunoscute nu pot înlocui efortul fizic.
15. Dacă ai ajuns cu cititul până aici amintește-ți cuvântul activitate fizica din definiție. Simplul mers pe pistă sau intratul în sală nu te ajută prea mult, poate doar să crești numărul de pași, care și ăla e discutabil. Degeaba sprijini aparatele sau faci selfie cu pista de alergat. Stiu , Insta cere asta, dar nu are nici o treabă cu sportul. Efort fizic înseamnă punerea corpului în mișcare cu tot ce derivă din asta, adică transpirație și oboseală. Depinde de fiecare cu ce intensitate vrea să înceapă, și asta e bucuria de a fi amator, dar efortul fizic trebuie neapărat să existe pentru a putea zice că faci sport. Începe cu o intensitate potrivită cu nivelul tău de pregătire și crește-o regulat în funcție de ce dorești să obții.
16. Al doilea cuvânt din definiție este regulat. Partea buna este că, în cazul tău, ca și sportiv amator iți poți stabili singur și ce înseamnă regulat. Ce nu înseamnă regulat pot să iți spun și eu: scuza că lasă că mă duc mâine că azi nu am chef și practicarea sportului atunci când iți amintești. Degeaba mergi săptămână asta de trei ori dacă săptămână trecută nu ai fost deloc. Sportul nu funcționează pe bază de medie lunară, ci pe bază de regularitate. Antrenamentele se fac atunci când sunt programate și nu când ai chef de ele.
17. Elementul competitiv este foarte important. Poate să însemne orice, de la competiția cu tine însuti, cum a fost în cazul meu, cu ambiția de a concura cu alții, indiferent în ce sport. Este important însă că el să existe pentru a avea o direcție și o măsură a performanțelor tale. Fără să ai performanțe măsurabile nu ajungi nicăieri chiar dacă vorbim de alergatul în jurul blocului, o jumătate de oră, de trei ori pe săptămână. Simpla frază care iți spune că alergi de trei ori pe săptămână câte jumătate de oră iți măsoară performantele și iți dă o disciplină.
18. Respectă-i pe alții în timp ce faci sport și respectă regulile, chiar și cele nescrise, ale locului unde faci sport. Dacă ești la sală nu tine aparatele ocupate numai ca să pretinzi că exersezi la ele. Dacă faci un sport de echipă în aer liber atunci lumea nu trebuie să știe că ai o colecție bogată de înjurături, chiar dacă sportul acela este popularul fotbal. Dacă mergi pe pistă în parc atunci nu te plimba pe banda de viteză. Dacă te plimbi, oricum nu ar trebui să fii pe pistă și banda se cheamă de viteza cu un motiv.
    mai departe.

Sper că sfaturile mele să nu te supere, ele provin din experiența și observațiile mele personale. Dacă te ofensează atunci ești liber să le ignori, eu nu te-am obligat să le citești. O ultimă observație este că odată ce ai început un sport este în regula să le lauzi, în caz că ai cu ce să te lauzi. Dacă pe tine te stimulează să postezi noile tale performanțe, mai bune decât cele de ieri, atunci postează. Este normal să ai nevoie de încurajări și apreciere și chiar dacă noi nu suntem interesați, tu vei fi stimulat să mergi mai departe.