Cred că deja sunteți familiari cu incidentul din parcarea de la mall-ul din Cluj, petrecut între doi șoferi, incident în care cel care avea cedează trecerea nu oprește și de acolo iese un întreg spectacol. La prima vedere este o sfidare a bunului simț că tot el face scandal și îi sparge la celălalt parbrizul, pe motiv că: da bă aveam cedează, da puteai să mă lași. Sigur mai face confuzie între înțelegere amiabilă pe asigurare și tentativă de distrugere, dar asta este un lucru secundar. Secundar pare să fie și faptul că omul era cu un copil în mașină, dar asta nu pare să-l deranjeze absolut deloc și nici nu îl oprește în a oferi o lecție de viață cât se poate de nepotrivită.
Fractura de logică din argumentația individului este de dimensiunile apocaliptice. Practic folosește un argument care îi invalidează argumentația, dar deja devine o chestiune de semantică și analfabetism funcțional, iar omul nu pare să înțeleagă că nu are sens ce spune, că se incriminează de fapt singur și că elementul rațional din discursul lui este sublim și inexistent. Un prieten a punctat, foarte corect, și că incidentul ne arată cum românii numai par spălați, pe om l-as fi luat de hipster sau poate it-st, dar la o adică numai par, dar nu sunt. Sunt tot niște mitocani sadea, fără o educație minimală primită acasă.
Problema este însă mai profundă, pentru că de multe ori ne lovim de conaționali care folosesc aceeași ne-logică și lipsă de rațiune în a motiva faptele lor. Fenomenul devine foarte problematic și periculos, pentru că de mai multe ori acest gen de argumentații vizează o încălcare a unei legii sau a unei reguli oarecare, iar încălcarea este motivata prin punerea în prim plan a unor considerente personale sau mai simplu, prin atac la persoana vătămata sau, prin extensie, la oricare persoane care expun faptele în mod rațional și logic.
O să vă mai dau un exemplu. Un site dedicat mașinilor a postat o imagine cu un gunoi de mașină, altfel nu se poate zice, foarte ruginită și care scotea fum, întrebându-se, retoric firește, oare cum a obținut așa ceva ITP-ul. Toate răspunsurile mergeau pe doua idei. Prima era atacul la persoană, de tipul: ce bă ești șmecher că ai bani de mașină bună. A doua era bazata pe considerentul că ce să facă omul dacă nu avea bani să o repare. Mai nici nu răspuns la postare nu făcea conexiunea, logică și rațională, că nu este în regulă să dai ITP la așa ceva și mașina nu ar trebui să circule pentru că este un pericol în trafic. Nimeni nu a pus problema că există și varianta în care dacă nu îți permiți mașină, nu îți cumperi. Practic toate comentariile justificau cumva încălcarea legii, logica devenind irelevantă.
Ca să rămânem în domeniul auto, tot așa am văzut o postare în care era descris un accident. Un șofer, tembel si de BMW, a intrat în depășire pe linie continuă și a cauzat un accident, din fericire fără victime. Majoritar, cei din comentarii era de acord că este normal, dacă ai BMW nu poți să aștepți să fie permisă depășirea, și este absolut normal să îi dai talpă, adică să accelerezi ca bezmeticul. Mai mult erau înjurați cei care merg legal pe motiv ca trebuie neapărat depășiți, din nou, daca ai BMW. Păreau să ignore că asemenea manifestări se lasă cu consecințe, în cazul de față oprirea bruscă într-un pom sau ceva asemănător. Merită remarcată din nou aceeași fractură de logică, în care argumentația nu are treabă de fapt cu ideea pe care vrea postarea să o prezinte și aceeași ignorare deplină a legii, care, în acest caz nu permitea depășirea. Sigur, pentru un om oarecare, de la semi-inteligent în sus, toată povestea prezentată sugerează că depășirile periculoase și ilegale se lasă cu consecințe, dar celor care au comentat, și nu puțini, această concluzie simplă le-a scăpat pe deplin.
O să mai dau un exemplu mai personal. Într-o zi oarecare, stăteam de povești cu doamnele de la cantina de pe Calea Baciului, înainte mult de începerea programului, program afișat clar și în mai multe locuri, când înăuntru intră cineva. I-am explicat că nu am deschis încă și programul este doar de la zece, după cum scrie și pe ușă. A replicat, și nu foarte politicos, că era deschisă ușa. I-am explicat că așa este, este deschisă pentru a aerisi, dar îl rog să revină după ora zece pentru că nu suntem gata. A zis că nu, cum adică, că dacă era deschisă ușa trebuie să îl servim și părea să nu aibă nici un respect pentru program sau pentru ideea de regulă. Ca să îl fac să înțeleagă i-am pus următoarea întrebare: Dacă vin la dumneavoastră acasă și întâmplător ușa este deschisă, indiferent de motiv, considerați ca este potrivit să intru și să îmi fac o cafea? Eu am vrut să îl fac să înțeleagă că regulile sunt reguli, dar tot ce a înțeles este că sunt nesimțit.
Primul contact cu faptul că nu poți să faci ce vrei și legea este limitativă, l-am avut cu mulți ani în urmă, în timp ce eram student în Anglia. Obișnuit de pe la noi, mă tot miram de ce nu toată lumea avea mașină și părea un fapt normal. Am întrebat și eu pe cineva și mi-a explicat că, poate și-ar permite să o cumpere, dar nu își permite să o întrețină și este perfect normal să nu ai mașină dacă nu poți include cheltuielile cu ea în bugetul lunar ( altă noțiune nouă pe atunci). Simplu și la obiect.
Unde am vrut să ajung este că avem printre noi foarte mulți care nu pricep relația dintre cauză și efect și de multe ori asociază efectele la alte cauze, total irelevante. Nu știu dacă ține de analfabetismul funcțional, de lipsa de educație si cultură ( vă amintiți comentariul cum că cel din Cluj părea spălat, dar doar până s-a manifestat), de lipsa de discernământ, sau de vreun alt motiv. Important este că există și ce este și mai grav, după mine, este că de multe ori aceasta deconectarea a cauzei de efect, sau, dacă vreți, a explicației de motiv, vizează o încălcare a unei legi sau a unei reguli. Uneori se intră în situații de ilegalitate, cum au fost exemplele cu șoferii, alte ori se intră peste bunul simț direct cu picioarele, cum a fost cel cu programul. Rezultatul general este că fiecare se simte îndreptățit să facă numai și numai ce vrea, simte că i-se cuvine orice ar dori, fără să țină cont de reguli, legi sau bun simț, cu rezultatul că nu mai există respect pentru celălalt sau pentru noțiunea de societate funcțională. Am un sentiment că aceeași indivizi se miră că la noi nu funcționează lucrurile ca și în vest, fără să bănuiască că, tocmai lipsa lor de coerență în gândire și respect pentru reguli cauzează acest lucru.
Razvan Scrie 