Cazat prin România

De ceva vreme,  m-am apucat de mers la concursuri de alergat si am tot umblat prin țară, unde inevitabil m-am cazat prin diverse pensiuni. Cum unele concursuri sunt suficient de departe încât să nu fie practic de condus dimineața devreme până acolo, sunt nevoit să am această abordare de a sta peste noapte.  Sunt genul de persoană care doarme cel mai bine în patul de acasă, așa că ori de câte ori stau peste noapte altundeva am o anumită stare de disconfort.

Nu vreau  neapărat ca asta să sune ca și un lucru rău, dar experiența îmi spune că, la noi prin țară, pot apărea surprize. Dacă rezerv o cazare prin Austria atunci pot să fiu sigur că primesc exact ce este în poze, împreună cu confortul aferent. De regulă îmi aleg cazările de pe Booking și acolo ai posibilitatea să vezi evaluarile clienților, dar, din păcate, la noi   acest sistem este amăgitor. Dacă în Austria, de exemplu, poți să alegi liniștit o pensiune cu rating peste opt, mai pe la noi este recomandat să alegi ceva cu peste nouă. Motivul este că depinde foarte mult și de pretențiile celor care evaluează proprietatea și de ce așteaptă ei de la o cazare la munte. Dacă ei au așteptări reduse pentru că noțiunea mea de confort nu este și a lor atunci evaluarea lor va fi mai bună decât a mea. Eu vreau doar curățenie,  apă caldă, un pat confortabil și liniște, dar se pare că unii vor cu totul altceva. Ca o consecință  exclud proprietățile care au ciubăr, pentru ca eu și amatori de ciubăr nu ne potrivim deloc iar în apa aia infectă eu nu mă bag oricum, o sală mare de mese, pentru că asta pare să atragă chefurile, proprietățile  care sunt înghesuite între alte proprietăți, pentru că ar putea fi chef în sala de mese din vecini, sau le exclud pentru că pur și simplu nu îmi plac. Prefer pensiuni și nu hoteluri din cauza diferenței de preț și  cum merg la multe concursuri este un cost destul de mare, care se adună la alte costuri.

În același timp, trebuie apreciat că au apărut și pe la noi pensiuni absolut decente la costuri rezonabile, în jurul a 200 de Ron camera dublă pe noapte, în diverse zone ale țării. Desigur, dacă ești dispus să plătești mai mult atunci vei găsi unele chiar foarte frumoase, dar acestea ies din categoria medie. Sunt pensiuni la care se vede că oamenii s-au străduit și au investit, fie că este  o zonă mai scumpă, Moeciu, sau  o zonă cunoscută ca fiind ieftină, Borșa de exemplu. Cred că este un lucru bun că și la noi pretențiile cresc și proprietarii sunt nevoiți să se adapteze.  Problema este cum se adaptează,  pentru că atunci când te modernizezi și îți pui ciubăr și instalație de karaoke țintești anumiți clienți, iar când faci curat, cumperi mobilier Ikea, schimbi așternuturile și pui flori la balcon, înseamnă că încerci să atragi cu totul alți clienți.  Astea din urmă au de regulă afișate ore de liniște și interdicția de a face chefuri. Chiar dacă pensiunile diferă una de alta, cum este și firesc, sunt câteva lucruri deranjante care apar în mod constant, chiar și la pensiunile cu evaluări foarte bune:

• Lipsa de izolare fonică.  Chiar și la pensiunile unde s-au investit vizibil bani mulți nu se pune preț pe izolarea fonică. Asta înseamnă pereți subțiri, uși ieftine fără garnituri de etanșare, lipsa unor covoare pe jos, și în general absența elementelor care atenuează zgomotul. Revenind la Austria, ori de câte ori am fost, când închizi ușa, nu mai auzi nimic, nu știi dacă ești singur în unitate, dacă ai vecini, etc.  La noi această izolare este cvasi-inexistentă, poate pentru că lumea așa s-a obișnuit, poate că nu se cere că lumea nu cunoaște termenul de intimitate. Eu unul pun preț pe intimitate și nici nu doresc să aud ce fac vecinii la baie sau cum se joacă de-a hamsterii prin așternuturi.  Am fost în pensiuni cu instalații de baie de nivel de hotel de lux, mobilier impecabil, dar imaginea generală era de balamuc pentru că auzeai tot ce se întâmplă la fiecare nivel în parte.  Aș prefera ca lumea să investească  mai mult în materiale  izolante fonic,  mai degrabă decât în altceva.
• Saltele moi și de proastă calitate. Din nou, irelevant de banii investiți, pare că lumea nu acordă atenție acestui aspect banal care face o mare diferență. Cred că noi nu avem în cultura noastră ideea că somnul trebuie să fie odihnitor și că salteaua face o  diferență.  O saltea bună costă ceva mai mult decât una proastă, dar diferența de confort este mare și este un lucru simplu de remediat, nu este ca și cum ar trebui să renovezi.
• Mobilier insuficient. Nu știu de ce, dar veșnic pare să lipsească ceva, deși este destul de simplu  ce ai nevoie într-o cameră de pensiune. Ai nevoie de un pat, o noptiera, eventual un dulap, o masă, un scaun măcar și un cuier. Nu este mare știința și de multe ori este loc suficient pentru toate. Lipsa mesei îți creează mari dificultăți pentru că totul trebuie pus pe jos. Lipsa unui cuier înseamnă ca trebuie să atârni hainele care pe unde. Lipsa unui cuier în baie înseamnă că rămâi cu un prosop ud în brațe cu care nu ai ce face.  De scaun te mai poți lipsi, să zicem, deși dacă nu ai cuierul vei sfârși cu hainele puse pe el.  În schimb mă lipsesc bucuros de scaunul-hamac atârnat de tavan sau alte lucruri care vor să pară moderne dar sunt de fapt inutile.
• Instalația de karaoke, adică o boxă mare bună la orice- asta e veșnic prezentă împreună cu veșnicul risc de a fi chef fie în locația unde stai, fie prin vecini. Este o carența a noastră culturală, de educație și  legislativă pentru că se permite zgomotul fără nici o limită. Eu întreb totdeauna direct pe Booking dacă se face petrecere în locație dar nu te poți baza pe răspuns. Odată mi-au zis că am ratat nunta. Care nuntă? Am întrebat. Aia de mâine, mi-au răspuns. Din păcate a merge la munte înseamnă pentru mulți, o categorie mare cu care de regulă nu am de-a face, grătare, băutură și muzică dată la volum maxim. Asta numesc ei relaxare și simțit bine. Pentru mine termenul relaxare are o cu totul altă definiție, dar din păcate, atunci când rezervi nu știi cum nimerești și lângă cine nimerești. Prin alte țări nu am avut niciodată problema zgomotului din vecini, poate pentru că acolo legislația este aspră și se aplică sau poate pentru că acolo relaxare chiar asta înseamnă, relaxare.
• Băile cu dotări scumpe și design nepractic.  Un alt aspect complet inutil. Ce rost are să investești bani foarte mulți într-o baie nepractică, cu cabină de duș deschisă și alte lucruri care vor să pară moderne, când de fapt baia trebuie să fie doar baie. Când te cazezi la pensiune nu te aștepți ca baia ta sa emuleze una de hotel de lux.  Atâta vreme cât este curată și are toate cele necesare este suficient. Cabina de duș de sticlă nu mă ajută cu nimic dacă nu are și ușa, pentru că va fi apă peste tot.   Tot aici întră și ușile de la baie cu sticlă. Ce rost au? Nu vreau să știu ce face lumea acolo, în caz că aș călători cu cineva. Pot să presupun, dar nu vreau să și văd.

Nu vreau să par pretențios, am menționat la început că nu am nevoie de mare lucru. Mai trebuie să adaug că apreciez și dacă există un aparat de făcut cafea pentru dimineața. Dar ăsta nu e chiar necesar.  Ce am menționat mai sus  sunt niște lucruri simple care îmbunătățesc radical confortul fără a fi necesare schimbări dramatice. Interesant este că par să fie deficiențe comune  existente la foarte multe pensiuni la care am fost. In unele se investiseră  bani cât de o casă mare în Cluj, și totuși nu exista un confort de bază.  Confortul nu este dat în mod necesar de existența unor lucruri scumpe, cât de îndeplinirea unor nevoi simple: sa te speli, să dormi, să fie liniște, să fie curat, dar poate că un anumit gen de lume caută altceva când se cazează. Nu știu care este explicația, dar cred ca ar trebui să existe un ghid standard care să menționeze caracteristicile de bază care trebuie îndeplinite de o pensiune, sau orice unitate de cazare, pentru a putea fi clasificată și închiriată.

P.S. În poză apare un detaliu cu balustrada de la o pensiune, nu are importanță care. Oamenii au cheltuit foarte mult pe respectiva balustradă, se vedea că este făcută manual, dar cumpăraseră la camere cele mai ieftine uși posibile, fără prag. Nu numai că nu izolau fonic, dar mai aveau și un geam mare pe mijloc, ca să facă lucrurile și mai ciudate.