Stau cu fata în bucătărie și o ajut să facă probleme la matematică și am suficient timp să scriu ce îmi trece prin cap. Și nu îmi trece prin cap un alt subiect decât matematica, ajutatul copilului și faptul că aștept să termine ca să pot pleca la alergat.
Recunosc că am avut o înclinație pentru matematică și, chiar dacă nu am avut note mari întotdeauna, nu pot să zic că am avut dificultăți de învățare. Singura problemă este că a fost acum 30 de ani. Pus în fața situației de a ajuta fata la diverse chestiuni legate de matematică, am fost nevoit să îmi reamintesc gradat ce am învățat. Nu vreau să mă laud foarte tare, dar nu am uitat chiar așa de mult, și cu ajutorul suportului de curs al fetei reușesc să rezolv problemele în mod rezonabil.
Pentru folosul vostru am alcătuit un scurt îndreptar despre cum să înveți din nou o materie pe care o credeai demult uitată, matematica:
- Primul pas, eliminatoriu. Dacă nu ai fost bun la matematică în școală, nu o să fii bun nici acum, așa că mai bine cheamă pe altcineva să ajute copilul.
- Dacă ai trecut de pasul unu atunci, în mod firesc, fă rost de respectivul copil. Ar fi de preferat să fie relativ inteligent, cu o minte analitică și de vârstă fragedă. Al meu este. Dacă al tău nu este, mergi pe varianta de supraviețuire la matematică, trecutul clasei, și vezi pentru ce materii are aptitudini.
- Ai răbdare să crească copilul și să studieze matematica pas cu pas. . În mod firesc va începe cu lucruri simple și va ajunge la lucruri complicate. Asta te ajută și pe tine pentru că va trebui să începi cu lucruri simple și pas cu pas să ajungi la cele cu adevărat complicate. Chiar nu vrei să vină direct cu întrebări din derivate (analiză matematică).
- Când ajunge prin clasa a 6-a lucrurile devin mai interesante și încep să apară metodele de rezolvare a tipurilor de probleme. Sună complicat, pentru că este, dacă nu citești manualul și nu arunci un ochi pe caietul copilului. Deja nu mai merge că te întreabă pur și simplu cum se rezolvă.
- Odată ce lucrurile se complică va trebui să lucrezi și tu un pic mai mult, odată cu copilul. Asta presupune că studiezi ce a făcut la clasă, refaci problemele din caiet, după care faci problemele date ca și temă.
- Ajungi pe la final de clasa a 7-a și lucrurile se complică și mai tare. Deja este necesar să abordezi problema de parcă este un job full-time.
- Te bucuri că profesorul copilului este organizat și sistematic, așa că nu ești chiar pe cont propriu, te poți baza pe caietul de clasă.
- Deja preferi geometria pentru că este mai vizuală și mai constructivă. Începi să înțelegi noțiunea de construcție ajutătoare.
- Deja poți trimite copilul să caute prin caietele mai vechi metode de rezolvare, probleme similare rezolvate sau alte rezolvări de probleme care pot ajuta. Asta dovedește că stăpânești materia.
- Îți stăpânești cu greu nervii când copilul face greșeli elementare dar poate improviza o rezolvare alternativă la o problemă complicată. Îți aduci aminte că și tu ai ratat faza națională pentru că versiunea ta de 45-15=20 a fost considerată greșită.
- Începi să te pricepi la matematică și constați că îți place. De fapt, întotdeauna ți-a plăcut numai că nu ai știut până acuma.
- Aștepți cu nerăbdare analiza matematică și geometria în spațiu. Deja ai nevoie de ceva mai stimulativ intelectual, pentru că algebra și geometria plană sunt prea ușoare.
- Te oferi să mergi în locul copilului la teste dar nu ești acceptat. Îți aduci aminte că nu tu ești la școala. Copilul va trebui totuși să învețe pe cont propriu.
Weekend plăcut în continuare.
Razvan Scrie 